Istoria Dogmei

In Istoria dogmei - Introducere in doctrinele crestine fundamentale, Adolf von Harnack defineste conceptul de dogma, analizeaza modul in care dogma a fost initial folosita de biserica pentru a se apara de erezii, dar si modul in care crezul filozofic s-a substituit cu timpul vietii religioase autentice.

Capodopera lui Harnack, Istoria Dogmei (Lehrbuch der Dogmengeschichte), a aparut pentru prima oara intre anii 1886 si 1890, fiind tradusa la scurta vreme in mai multe limbi. Cele sapte volume prin care se arata cum o credinta vie s-a inchistat in niste formule ecleziastice rigide se adresau unui public laic instruit, care avea totusi nevoie de un rezumat pe masura pentru a parcurge cu succes multitudinea de informatii si idei expuse in opera marelui teolog german.

Din aceasta nevoie a aparut volumul Istoria dogmei - Introducere in doctrinele crestine fundamentale, care satisface toate criteriile unei lucrari fundamentale, putand face parte din acea biblioteca selecta a istoriilor importante, care schimba viziuni si dezvaluie noi puncte de observatie asupra lumii. Cum Harnack insusi spunea, "istoria dogmei, expunand originea si evolutia dogmei, ofera cele mai bune mijloace de a elibera Biserica de crestinismul dogmatic si de a grabi inevitabilul proces de emancipare inceput odata cu Augustin".

CUPRINS

Introducere 5

ISTORIA DOGMEI. INTRODUCERE IN DOCTRINELE CRESTINE FUNDAMENTALE 25

Prolegomene 27

I. Ideea si scopul istoriei dogmei 27

II. Istoria istoriei dogmei.

Supozitii ale istoriei dogmei 33

III. Introducere 33

IV. Invatatura lui Isus Cristos 37

V. Aspecte generale ale proclamarii lui Isus Cristos in randurile primei generatii de adepti 39

VI. Modul uzual de a expune Vechiul Testament si sperantele de viitor ale evreilor cu referire la cea mai veche formulare a mesajului crestin 43

VII. Conceptiile religioase si filozofia religioasa a evreilor elenisti privind transformarea mesajului evanghelic 46

VIII. Mentalitatea religioasa a grecilor si romanilor in primele doua secole si filozofia greco‑romana contemporana a religiei 49

PARTEA I: APARITIA DOGMEI ECLEZIASTICE 53

Cartea I: Pregatirea 55

CAPITOLUL I: Privire istorica 55

CAPITOLUL II: Fundamentul comun al crestinilor si atitudinea fata de iudaism 56

CAPITOLUL III: Credinta comuna si inceputurile constiintei de sine a crestinismului ne-evreiesc din care se va forma catolicismul 57

CAPITOLUL IV: Incercarea gnosticilor de a construi o doctrina apostolica a credintei si de a produce o teologie crestina; sau secularizarea acuta a crestinismului. 68

CAPITOLUL V: Incercarea lui Marcion de a elimina Vechiul Testament ca temelie a Evangheliei, de a purifica traditia si a reforma crestinismul pe baza Evangheliei Pauline 77

CAPITOLUL VI: Supliment: crestinismul evreilor crestini 80

Cartea II: Punerea Fundatiei

CAPITOLUL I: Privire istorica 87

I. Instituirea crestinismului ca Biserica si secularizarea sa treptata 89

CAPITOLUL II: Enuntarea regulilor (normelor) apostolice pentru crestinismul ecleziastic. Biserica Catolica. 89

A. Transformarea confesiunii baptismale in Regula apostolica de credinta 90

B. Recunoasterea unei selectii de Scripturi binecunoscute ca apartinand virtual Vechiului Testament; altfel spus, ca o compilatie de scripturi apostolice. 93

C. Transformarea oficiului episcopal din Biserica in Oficiu Apostolic. Istoria transformarii ideii de Biserica. 98

CAPITOLUL III: Continuare: vechiul crestinism si noua Biserica 102

II. Instituirea crestinismului ca doctrina si secularizarea sa treptata 113

CAPITOLUL IV: Crestinismul si filozofia ecleziastica. Apologetii 113

CAPITOLUL V: Inceputurile unei expuneri si revizuiri ecleziastico‑teologice a regulii de credinta in opozitie cu gnosticismul,

pe baza Noului Testament si a filozofiei crestine a apologetilor: Irineu, Tertullian, Hippolit, Ciprian, Novatian. 122

CAPITOLUL VI: Transformarea traditiei ecleziastice intr‑o filozofie

a religiei, sau originea teologiei si a dogmaticii ecleziastice stiintifice: Clement si Origen 136

CAPITOLUL VII: Rezultatul decisiv al speculatiilor teologice din domeniul regulei de credinta, sau definirea normei doctrinare

ecleziastice prin acceptarea cristologiei logosului. 149

PARTEA II: DEZVOLTAREA DOGMEI ECLEZIASTICE 167

Cartea I: Istoria dezvoltarii dogmei ca doctrina a lui Dumnezeu‑om pe baza teologiei naturale 169

CAPITOLUL I: Privire istorica 169

Perioadele istoriei dogmei in Rasarit 175

CAPITOLUL II: Conceptele fundamentale ale mantuirii si o schita generala a doctrinei despre credinta 178

CAPITOLUL III: Sursele cunoasterii si ale autoritatii, sau scriptura, traditie si Biserica 182

A. Supozitiile doctrinei despre mantuire, sau teologia naturala 191

CAPITOLUL IV: Supozitiile si conceptiile despre Dumnezeu,

creatorul, ca distribuitor al mantuirii 191

CAPITOLUL V: Presupunerile si conceptiile omului ca destinatar al mantuirii 194

B. Doctrina rascumpararii prin persoana Omului‑Dumnezeu in dezvoltarea sa istorica 199

CAPITOLUL VI: Doctrina necesitatii si a realitatii rascumpararii

prin intruparea fiului lui Dumnezeu 199

CAPITOLUL VII: Doctrina despre homousion a Fiului lui Dumnezeu

cu Dumnezeu insusi 204

1. De la inceputurile controversei pana la Sinodul de la Niceea 204

2. Pana la moartea lui Constantin 212

3. Pana la Sinoadele de la Constantinopol (381, 383) 216

Supliment: Doctrina Sfantului Duh si a Treimii 222

CAPITOLUL VIII: Doctrina egalitatii perfecte de natura intre

Fiul intrupat al lui Dumnezeu si omenire 227

CAPITOLUL IX: Continuare: doctrina unitatii de persoana intre

natura divina si cea umana in Fiul intrupat al lui Dumnezeu 232

C. Bucuria temporala a mantuirii 249

CAPITOLUL X: Misterele si alte subiecte inrudite 249

CAPITOLUL XI: Concluzie – schita a inceputurilor istorice ale sistemului ortodox 259

Cartea II: Expansiunea si remodelarea dogmei intr‑o doctrina despre pacat, har si mijloacele harului pe temeiul Bisericii 265

CAPITOLUL I: Privire istorica 265

CAPITOLUL II: Crestinismul occidental si teologii occidentali inainte de Augustin 267

CAPITOLUL III: Pozitia universal‑istorica a lui Augustin ca reformator al pietatii crestine 272

CAPITOLUL IV: Pozitia universal‑istorica a lui Augustin ca invatator al Bisericii 277

1. Doctrina lui Augustin despre lucrurile prime si cele ultime 279

2. Controversa donatista. Lucrarea De Civitate Dei.

Doctrina despre Biserica si despre mijloacele harului. 286

3. Controversa pelagiana. Doctrina despre Har si Pacat. 293

4. Expunerea lui Augustin despre simbol. Noua doctrina a religiei 302

CAPITOLUL V: Istoria dogmei in Occident pana la inceputurile Evului Mediu (430‑604) 306

1. Disputa dintre semi‑pelagianism si augustinism 307

2. Grigore cel Mare (590‑604) 310

CAPITOLUL VI: Istoria dogmei in perioada renasterii carolingiene 313

1 A. Controversa adoptianista 315

1 B. Controversa predestinarii 316

2. Controversa cu privire la Filioque si la icoane 317

3. Dezvoltarea, in practica si in teorie, a liturghiei (dogma euharistiei) si a penitentei 318

CAPITOLUL VII: Istoria dogmei in perioada Cluny, a lui Anselm si Bernard, pana la sfarsitul secolului al XII‑lea 323

1. Renasterea pietatii 324

2. Despre istoria legii ecleziastice 327

3. Renasterea stiintei 329

4. Renasterea stiintei 335

A. Controversa cu Berengar 336

B. Doctrina lui Anselm a compensatiei si doctrinele despre ispasire ale teologilor din secolul al XII‑lea. 338

CAPITOLUL VIII: Istoria dogmei pe vremea ordinelor de calugari cersetori, pana la inceputul secolului al XVI‑lea 343

1. Despre istoria pietatii 343

2. Despre istoria legii ecleziastice. Doctrina Bisericii. 349

3. Despre istoria stiintei ecleziastice 356

4. Remodelarea dogmaticii in scolastica 363

A. Asaltul asupra Articuli Fidei traditionale 364

B. Doctrina scolastica a sacramentelor 368

Sacramentele separate. 373

C. Revizuirea augustinismului in directia doctrinei meritelor 382

Cartea III: Tripla aparitie a istoriei dogmei 391

CAPITOLUL I: Privire istorica 391

CAPITOLUL II: Aparitia dogmei in catolicismul roman 397

1. Codificarea doctrinelor medievale in opozitie cu protestantismul (Canoanele si Decretele de la Trento) 397

2. Evolutiile post‑tridentine ca o pregatire pentru Decretele

Vaticanului 403

3. Decretele Vaticanului 409

CAPITOLUL III: Aparitia dogmei in anti‑trinitarianism

si socinianism 410

1. Introducere istorica 410

2. Doctrina sociniana 415

CAPITOLUL IV: Aparitia dogmei in protestantism 419

1. Introducere 419

2. Crestinismul lui Luther 422

3. Restrictiile lui Luther privind traditia ecleziastica

dominanta si dogma 427

4. Elementele catolice retinute odata cu si in crestinismul lui Luther 431

ADOLF VON HARNACK: Fisa bibliografica 441