G.

Roman câștigător al Premiului Booker în 1972

Un roman atemporal, strălucit, despre un Don Juan modern.

„Fascinant… un amestec extraordinar de detaliu istoric și reflecție erotică. G. se înscrie în

tradiția impusă de George Eliot, Tolstoi, D. H. Lawrence și Norman Mailer.”

New York Times

„În 1972, John Berger a lansat un documentar despre artă esențial și un roman câștigător al

premiului Booker. Ambele au fost revoluționare și longevive.”

The Economist

Romancier, poet, eseist, dramaturg şi critic, John Berger a fost unul dintre cei mai influenți

autori ai ultimilor cincizeci de ani. Născut în 1926, la Londra, și-a început cariera ca pictor,

expunând într-o serie de galerii londoneze, ca apoi ca apoi să se reorienteze către critica de

artă. Feluri de a vedea, eseul său de teorie a artei care a însoțit seria de televiziune omonimă de

mare succes difuzată de BBC în 1972, a intrat în bibliografia universitară esențială, fiind

considerată una dintre cele mai inovative cărți despre artă publicate vreodată. Lucrarea a apărut

în traducere, la Vellant, în 2018. Când romanul său G. a câștigat premiul Booker în 1972, John

Berger a donat jumătate din contravaloarea acestuia organizației Panterele Negre din Marea

Britanie, într-un gest menit să denunțe practicile imorale ale finanțatorului premiului, gigantul

alimentar Booker McConnell. În mod paradoxal, controversa iscată cu acest prilej a contribuit la

sporirea prestigiului distincției.

În ultima parte a vieții a publicat eseuri având ca subiect fotografia, arta, politica și memoria, dar

și povestiri în The Threepenny Review și The New Yorker. Romanul său From A to X a fost

inclus pe lista lungă a nominalizărilor la premiul Booker în 2008.

S-a stins la vârsta de 90 de ani, în Franța, unde se stabilise din 1974.

Fiul unui negustor bogat din Livorno și al tinerei sale amante americane, G. a fost conceput în

1886, la patru ani după moartea lui Garibaldi. Încredințat grijii verilor săi materni Beatrice și

Jocelyn, descendenții unei familii aristocratice decăzute, G. deprinde tainele vieții în Anglia

rurală. Înstrăinat de părinți, condamnat dintru început la soarta celor fără patrie ori apartenență,

G. întruchipează individul contemporan pendulând între libertate și însingurare, descoperire de

sine și autodistrugere. Îl vom regăsi, rafinat paneuropean ante litteram, în principalele orașe ale

statelor-națiune ale anilor dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea:

Paris, Milano, Londra, Triest. Cosmopolit, poliglot, senzualist par excellence, va acoperi, cu

interesul rece al martorului distant, marile răsturnări istorice, politice, sociale, tehnologice ale

timpului său, într-un total dispreț față de ideea de soartă ca un dat.

Un portret plin de compasiune al Europei dinainte de izbucnirea Primului Război

Mondial, G. este o operă de ficțiune clasică de la un maestru modern ce merită redescoperit.