Livrare

Bucuresti - 7 Lei (24-48 ore)
GRATUIT de la 200 Lei

Unele loc. din jud. Ilfov - 7 Lei (24-48 ore)
Lista localitatilor aici...
GRATUIT de la 200 Lei

Provincie - 16 Lei (24-48 ore)
GRATUIT de la 250 Lei

Termenele de livrare sunt valabile doar in cazul in care avem produsul/produsele in stoc. In caz contrar vom fi nevoiti sa apelam la furnizori si timpul de livrare va fi incert, difera in functie de furnizor.

SAU

Ridicare din depozitul nostru (Bucuresti)
Harta catre locatie aici

*La depozit veti beneficia de REDUCERE 20% pentru toate produsele care au reducere mai mica de 20% pe site, cu exceptia editurii C.H. Beck (10%) si Express Publishing (7%).
**Stocul depozitului nu este legat de site si in cazul in care nu avem cantitatea comandata in stoc vom contacta furnizorii pentru a putea onora comanda.
*** Atentie! La depozit se ofera reducere generala de 20% (cu exceptia editurilor la care nu se permite prin contract sa oferim anumite discount-uri) daca nu faceti rezervare.

Detalii complete aici...

25,48 Lei 34,90 Lei
Discount 27%
La cerere
Se consulta stocul depozitului nostru. In cazul in care nu avem produsele in stoc atunci vom face tot posibilul sa le aducem la comanda
Editura: Corint
Colectia: Corint Istorie
Aparitie: Iunie 2018
Coperta: normala
Nr. pagini: 288
Dimensiuni: 13 x 20 centimetri
Cod: 9786067933772 CORINT
   Distribuie pe Facebook  517 vizualizari

SECRETUL LUI LEONARDO (DA VINCI)

Enigmele ascunse in capodoperele sale

de Costantino D’Orazio

Cuprins:

Prefata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Personaje principale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

O calatorie in necunoscut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Capitolul 1 - Secrete de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Capitolul 2 - Dincolo de avangarda . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Capitolul 3 - Un invatacel avangardist . . . . . . . . . . . . . . . 66

Capitolul 4 - Mai multa viata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Capitolul 5 - Dispus la orice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Capitolul 6 - Pictor sau bufon! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

Capitolul 7 - Calatorie in interiorul si in afara corpului . 130

Capitolul 8 - In sfarsit, la curte! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Capitolul 9 - Lovitura de teatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

Capitolul 10 - Emotii neasteptate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

Capitolul 11 - O noua provocare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188

Capitolul 12 - Una, niciuna, o suta de mii . . . . . . . . . . . . 203

Capitolul 13 - Totul sub control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

Capitolul 14 - Un venetic in cetatea eterna . . . . . . . . . . . . 230

Capitolul 15 - Cercul se inchide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255

Caravaggio - adevaratul succesor al lui Leonardo . . . . . . 267

Zece inventii ale lui Leonardo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271

Multumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279


O calatorie in necunoscut

Cel ce intra in contact cu Leonardo da Vinci isi asuma riscul

de a se rataci intr-un labirint. Tot acel hatis de enigme insidioase

ascunse in operele sale si, mai ales, uimitoarea incalceala

de semne marcate in faimoasele sale coduri exercita de secole

bune o fascinatie irezistibila. Un valmasag de cuvinte scrise

de la coada la cap, notite, desene, schite, ghicitori, proiecte si

portrete, toate lasate in voia sortii, acumuland haotic un total

de aproximativ treisprezece mii de file. Pagini pe care Leonardo

le foloseste in mod repetat in diferite momente ale vietii,

pastrandu-le apoi, pliate, prin buzunare, pentru a le scoate din

nou la lumina atunci cand intrevede cate o idee noua. Petice de

hartie unde o caricatura coabiteaza cu inventia vreunui incredibil

mecanism, sau pe care o diagrama euclidiana se suprapune

cu o lista de cumparaturi. Da Vinci ar trebui sa li se prezinte

cercetatorilor drept un artist foarte deslusit si clar in gandire,

daca ar fi sa judecam dupa dimensiunile megalitice ale materialului

de studiu lasat posteritatii. In realitate insa, lucrurile

stau exact invers, intrucat este intr-atat de reticent si contradictoriu

atunci cand scrie sau picteaza, incat suntem in orice

moment expusi pericolului de a-l intelege gresit. Cand ai de-a

face cu el, ai toate sansele sa deviezi de la subiect, ajungand sa

bati campii. Oricine a incercat sa stabileasca o ordine in cadrul 

24 Costantino D'Orazio

incredibilului sau tezaur de exercitii si descoperiri a trebuit

pana la urma sa se recunoasca invins.

Leonardo nu a avut timp sa-si puna ordine in insemnari

pentru ca era genul care nu se opreste niciodata sa priveasca in

urma. Viata i-a fost o continua cale catre inainte, spre noi si noi

teluri. A incercat in mai multe ocazii sa-si stranga insemnarile

si desenele in diverse tratate, insa nu a reusit sa trimita niciunul

catre tipar. Nici chiar faimosul Tratat de pictura nu este in

realitate creatia sa, ci i-a incredintat continutul colaboratorului

sau preferat, Francesco Melzi, fara sa poata participa direct

la publicarea lucrarii, survenita la peste treizeci de ani de la

moartea sa. Ideea realizarii unui tratat de anatomie, a altora de

arhitectura si de mecanica, sau a unei carti despre binefacerile

extractelor naturale i-a dat nu doar o data tarcoale, pentru a se

mistui apoi, fara exceptie, intr-una dintre numeroasele himere

care l-au bantuit in cei saizeci si sapte de ani de viata. Pana de

scris ii sarea cu repeziciune de la o idee la alta, in 

Secretul lui Leonardo 25

enigmatice carora le-a dat viata in perioada petrecuta la Curtea

din Milano si ajungand in cele din urma la operele maturitatii. De

fiecare data cand o imagine, o figura sau o anecdota din spatele

unui tablou deschide o fereastra catre o aventura sau un experiment

stiintific de-al sau, povestirea tinde sa se dilate, imbogatindu-se

cu diferite concepte elaborate de da Vinci sau cu descrierea

unor raporturi personale ori intamplari traite de artist.

Tablourile sale constituie punctul de plecare si de sosire pentru

cercetarile multilaterale in care s-a aventurat pe parcursul

vietii. Fiecare tablou se dovedeste a fi o forma de verificare a

descoperirilor sale. Fiecare reprezinta o etapa in itinerariul sau

catre studierea Cosmosului si a celor care il populeaza. Cina cea

de taina, Gioconda sau Doamna cu hermina - pentru a le cita

doar pe cele mai cunoscute - nu pot fi tratate separat de restul

activitatii sale, care implica studiile de mecanica, anatomie sau

filozofie naturala. Unii au suspectat, nici mai mult, nici mai

putin, ca in anumite momente din viata pictura a devenit pentru

Leonardo un fel de incident de parcurs, o datorie pe care trebuie

sa si-o indeplineaca pentru a se intretine de pe o zi pe alta.

I se intampla des sa traverseze lungi perioade de timp fara sa se

atinga de pensula - luni intregi in care este absorbit de studierea

unor fenomene atmosferice, de comportamentul organismului

uman sau de dinamica apei. Tragand linie, la finalul vietii petrecuse

mult mai mult timp aplecat asupra insemnarilor stiintifice

decat in fata sevaletului sau a unei picturi monumentale.

Observarea profunda a naturii, care il pasioneaza de mic

copil, il ajuta sa imortalizeze unele peisaje atat de bogate in

detalii, incat par surprinse cu aparatul de fotografiat, permitandu-i

sa descrie diferite inflorescente si plante cu o precizie

demna de tratatele de botanica. Rezultatele obtinute din

studierea anatomiei si a proportiilor corpului uman - obsesia

sa vreme de aproape treizeci de ani - se dovedesc pretioase in 

26 Costantino D'Orazio

desavarsirea portretelor pentru care a devenit celebru in intreaga

lume. Nestavilita lui curiozitate il determina sa recurga

la disectia acestor corpuri, in cautarea punctului de origine al

emotiilor umane, atat de bine surprinse pe chipul celor mai

faimoase si apreciate personaje ale sale. La Leonardo, stiinta si

pictura convietuiesc intr-o continua osmoza. Important este sa

stii cum sa faci slalom cu abilitate printre propunerile care iti

ies surprinzator in cale, fara a-ti pierde niciodata busola.

Leonardo face tot ce-i sta in putinta ca sa ne amageasca: exact

atunci cand ajungem sa credem ca i-am inteles modul de gandire,

apare un amanunt care dezminte totul. Una peste alta, trebuie

sa-i recunoastem - macar atat, daca nu cumva mai mult - puternica

ambitie si indrazneala intelectuala iesita din comun. In clipa

in care intuieste o anumita problema, nu ezita s-o infrunte cu

toata forta, dedicandu-se unei indelungate si constante activitati

de cercetare aprofundata. Presupunerea ca avea un caracter

,,schimbator, instabil", asa cum scrie Giorgio Vasari in cea mai cunoscuta

si fantasmagorica biografie a sa, precum si convingerea

ca n-ar fi fost capabil sa se concentreze asupra niciunui subiect,

sunt false. Nimeni n-a forat atat de profund tematicile

Secretul lui Leonardo 27

Poate parea de necrezut, insa fiecare din cercetarile sale este

interconectata cu celelalte, toate gasindu-si punctul de convergenta

in picturile artistului. ,,Eu spun ca azuriul in care ni

se infatiseaza aerul" - scrie el intr-o buna zi - ,,nu este intocmai

culoarea acestuia, ci ea este cauzata de umiditatea calda,

evaporata in minuscule si insesizabile diviziuni." Celebra lui

tehnica sfumato nu este altceva decat rezultatul observarii

unui fenomen atmosferic: un exemplu simplu si imediat despre

cum functioneaza mintea lui Leonardo. Practic, nu exista

studiu care sa nu poata fi ,,tradus" prin intermediul unei picturi

sau al unui desen.

Pana la el, niciun intelectual de anvergura nu a incredintat

imaginii un rol mai important decat al cuvantului. Desenele sale

sunt mult mai detaliate in comparatie cu diversele lui comentarii

si, mai ales, sunt mult mai directe decat frazele scrise de el, adesea

neobisnuite, agramate si misterioase precum ale unor oracole

grecesti. Aproape toate insemnarile sale pot fi citite ca un

fel de auto-motivari: uneori pare chiar ca injghebeaza o conversatie

cu propriul intelect si cu propria vointa. Nu elaboreaza teorii

abstracte si teoreme, ci formuleaza sfaturi, sugestii practice,

observatii stimulative adresate unui alter ego, unui ,,tu" dincolo

de care ii identifica pe toti potentialii sai cititori. ,,Iar tu studiaza

ca operele tale sa atraga spre ele ochii privitorului, nu doar sa le

vada ci sa si-i intoarca de la ele, asa cum se-ntampla cu acela care,

la vreme de noapte, se ridica despuiat din pat ca sa contemple

aerul, de-i neguros ori limpede, insa de-ndata, alungat de frigul

din acelasi aer, se-ntoarce in patul de unde abia s-a ridicat."

Nu e absolut deloc adevarat ca da Vinci folosea scrierea reflexiva,

de la coada la cap, pentru a-i impiedica pe altii sa-i inteleaga

gandurile: Leonardo este o persoana generoasa, care se

dedica cercetarilor cu scopul de a le impartasi lumii intregi.

Fiecare notita de-a sa poate fi considerata o pagina dintr-un 

28 Costantino D'Orazio

potential tratat, niciodata dus la bun sfarsit. Scrie de la dreapta

la stanga doar pentru ca, de mic copil, nimeni nu i-a corectat

acest prost obicei. Probabil un simplu joc la inceput, scrierea in

oglinda a devenit in timp un sistem de notare de care nu a mai

reusit sa se elibereze. Pana-ntr-acolo incat se foloseste de mana

stanga si cand deseneaza: analizandu-i tehnica de creionare a

umbrelor, se poate observa ca trasarea liniilor este diferita de

cea normala. El nu creioneaza de jos in sus si de la stanga la

dreapta, asemenea celorlalti colegi de breasla (//) ci in sens invers

(\\), la fel ca atunci cand scrie. Privind cu mai multa atentie,

ne dam seama ca, in realitate, mana sa are exact aceleasi miscari

ca ale unuia care scrie sau compune imagini cu mana dreapta;

intr-adevar, sunt miscari ,,rasturnate", realizate ,,in oglinda", dar

suta la suta naturale. Pentru cei obisnuiti sa tina pana cu mana

stanga, acesta este unicul mod de a evita sa improaste cerneala

inca umeda pe hartie. Nu este niciun fel de insusire ezoterica sau

misterioasa. Este un gest natural, dezinvolt, pe care critica l-a

transformat in legenda.

Iar acesta nu este singurul mit fals care complica studierea

personalitatii lui Leonardo. Pana in ziua de astazi ni-l inchipuim

aproape toti ca pe un individ refractar si inconstant, imbracat

intr-o tunica de culoare inchisa, incruntat si sever, ca un mare

maestru ce este. In realitate, lucrurile stau exact invers. ,,Ca

prezenta, era frumos, bine proportionat, plin de gratie si placut

la infatisare. Purta o scurteica rozalie pana la genunchi, cand pe

atunci se purtau numai vesminte lungi. Isi purta parul inelat si

ingrijit, lung pana la jumatatea pieptului."

Da Vinci calatoreste de colo-colo prin Italia purtand vesminte

indraznete, in culori tipatoare. E obsedat de ingrijirea

parului, pe care il poarta lung pana la piept chiar si atunci cand

a inaintat foarte mult in varsta. Este un artist excentric, care

tine sa-si afirme originalitatea si prin propria infatisare. Adesea 

Secretul lui Leonardo 29

isi exagereaza comportamentele stranii, cautand astfel sa tina

departe persoanele agasante sau pe clientii carora le era dator

cu vreo lucrare lasata neterminata. Ii place sa se inconjoare de

tineri care nu rezista farmecului sau, tinandu-i companie in

aventurile sale intelectuale. Strania lui ,,familie", alcatuita din

personaje insolite si cu supranume curioase, precum Salaino,

Zoroastro sau Fanfoia, reprezinta adevarata lui forta. Ei sunt

aceia care il sustin in momentele de dificultate, in special atunci

cand societatea ii refuza provocarile.

Cariera sa nu va sta mereu pe roze: de multe ori va fi nevoit

sa suporte umilinte si s-o ia de la zero, insufletit de dorinta

de a-si continua propria explorare a realitatii. Cu acest unic

obiectiv in minte, este in stare sa renunte sa-si mai finalizeze

capodoperele, asumandu-si riscul de a-si ruina reputatia. Isi

schimba mereu protectorii, inrolandu-se cu nonsalanta in serviciul

unor orase-stat rivale, fara sa-si faca griji in privinta

eventualelor represalii. De altfel, Leonardo recurge adesea

de-a lungul vietii la tot felul de alegeri imprevizibile.

Itinerarul sau accidentat si entuziasmant cuprinde cele mai

importante Curti italiene din secolul al XV-lea  -  devenind

pentru noi un bun pretext de reflectie, de trecere in revista a

evenimentelor si a obiceiurilor din Florenta familiei Medici, a

progreselor atinse de Milano sub Ludovico il Moro, sau a splendidei

galerii de arta a Isabellei d'Este de la Mantova -, pentru

a continua apoi de-a lungul transeelor trasate de expeditiile lui

Cesare Borgia si pentru a poposi in cele din urma la Roma, exact

in momentul in care Rafael isi lasa semnul maiestriei peste Vatican,

iar Michelangelo tocmai a terminat de zugravit cupola

Capelei Sixtine. Trecand de la un tablou la altul, vom constata ca

viata lui Leonardo se poate traduce intr-o calatorie prin Italia renascentista,

ravasita de o revolutie care, uneori, cunoaste rabufniri

neasteptate provocate chiar de unele dintre capodoperele 

30 Costantino D'Orazio

sale - rascolitoare prin incarcatura lor inovativa si marcand un

parcurs artistic seducator, dar fatal.

El insusi isi asuma aceasta cautare aventuroasa:

Impins de poftirea-mi nesatioasa, ravnitor sa vad atatea si ata-

tea forme diferite si stranii de viata plamadite de artificiile naturii,

si dand ocol pe sub stancile umbrite, ma pomenii la intrarea intr-o

grota mare, in fata careia ramasei pe cat de uluit, pe atat de novice

despre asa grozavie, aplecandu-ma in fata cu spinarea arcuita,

cu mana stanga sprijinita pe genunchi si cu dreapta tinandu-mi

umbra genelor mijite si aproape-nchise, tot leganandu-ma in-

coace si incolo ca sa osebesc catusi de cat ceva, ceea ce n-am izbu-

tit, din cauza beznei adanci dinauntru. Atunci, in mine au prins

forta doua lucruri: frica si dorinta; frica de caverna-ntunecoasa si

plina de amenintare, dorinta ca sa vad de nu cumva acolo, inaun-

tru, se afla vreo minunatie cum alta-n lume nu-i.

La Leonardo, atractia catre nou coexista in aceeasi masura

cu teama de esec, indrazneala de a risca se lupta incontinuu cu

dezamagirea. Este un adevarat campion de rezistenta, capabil

sa gandeasca pozitiv chiar si in fata unor dificultati insurmontabile,

multumita unui nestapanit impuls interior care-i permite

sa se reinventeze, sa-si refaca viata de mai multe ori si in

locuri diferite.

Bine ati venit in aceasta calatorie catre hotarele necunoscutului.

Purcedeti cu prudenta si...

Puneti-va centura!


Categorii in care se regaseste acest produs:
- Istorie