Maitreyi

Maitreyi se imbina pe doua planuri, aproape fuzionate: al luciditatii masculine si al evocarii de poetica naratiune a unui senzualism de magie erotica. Modern prin cea dintai inclinatie, dovedind o neliniste intelectuala si un dubiu nervos de om al veacului – dl Mircea Eliade se abandoneaza unei instinctive si patetice simplitati in crearea mitului erotic nascut din pasiunea eroinei. In centrul romanului este fara indoiala figura imateriala si totusi de o prezenta carnala atat de vie a Maitreyiei. Fiinta umana si aspiratie metafizica, naivitate animala si trecere lunara printre nori diafani, ingenuitate si rafinament, pudicitate si indrazneala impetuoasa, pachet de senzatii forte si prelungire de vis magic, consumare de simturi si ecou de adoratie mistica – in aceasta armonie de antinomii traieste ca intr-o transa nefericita Maitreyi.

Pompiliu Constantinescu

Pentru cunoscatorii mitologiei indice, insusi numele ei este un indiciu in acest sens, reproducandu-l pe acela al sotiei unui intelept din Upanisade. Incarnare a feminitatii care isi depaseste conditia, nazuind la cunoasterea adevarului cosmic, cu Maitreyi, prin Maitreyi, europeanul patrunde in sufletul indic. Descopera acest suflet pe masura ce i se dezvaluie sufletul iubitei, care il rezuma pe al umanitatii hinduse.

Dumitru Micu

Maitreyi Devi scrie in 1974 Dragostea nu moare (Na Hanyate), un roman raspuns, ranita fiind de dezvaluirile lui Eliade din Maitreyi, sustinand ca ar fi false.

Romanul reprezinta povestea de dragoste din perspectiva Maitreyiei, fiind mai degraba un roman prin care incearca a-si salva reputatia patata.

Romanul a fost ecranizat in 1988 de Nicolas Klotz intr-un film francez cu Hugh Grant ca actor principal, in rolul lui Allan. In Romania, romanul a fost reprezentat in 2014 intr-o piesa de teatru de mare succes, regizata de Chris Simion, cu Maia Morgenstern in rolul Maitreyiei.